Enter

Latest Article

administrator| 05 Apr 2019| 0 comments

Scriam în urmă cu trei ani (răspunzând unor întrebări şi fiind preocupaţi în continuare  de modul în care trăim – împreună deci – în societate), că înţelepciunea universală ne învaţă că avem nevoie de competiții pașnice ale minții (fără: mânie – care pretinde răzbunare; lăcomie – care  pretinde averi); poftă – care pretinde plăceri nesfârşite care devin viciu) în raport cu întrebări și teme majore abordate cu onestitate, de natură a conduce la decizii inteligente și favorabile în mod strategic, prin identificarea cu societatea în mod real (societate a cărei înţelegere este necesar a fi ajutată, prin urmare, cu onestitate), influenţând în acest sens şi nu manipulând prin raportare la alte teme mai mult sau mai puţin cunoscute, transparente, corecte.

În finalul lunii ianuarie 2019 reaminteam că este bine şi frumos să respecţi pe cei care pun întrebări şi să răspunzi acestora cu sinceritate și cât de bine se poate. Răspundem în continuare…

Primul număr pe acest an al Revistei Comitetului Român al Distribuţiei (care a apărut la sfârşitul primului trimestru – Romanian Distribution Committee Magazine, Volume 10, Issue 1, Year 2019: http://www.distribution-magazine.eu/magazine/ ) a atras, într-adevăr, atenţia şi prin cele două mesaje de pe coperta I: Evitarea manipulării alegerii facute de consumatori în cadrul informațiilor legate de context; Influența înțelepciunii asupra relației complexe dintre inteligenţa artificială și inteligenţa umană în cadrul expertizei/educației și responsabilității umane. Aceste două mesaje aveau legătură cu primele două articole (întâmplător sau nu, autorii sunt doi foşti colegi de liceu – Liceul nr. 2 Călăraşi, astăzi Liceul Mihai Eminescu).

Primul articol (TP) reaminteşte o serie de lecţii, demne de a fi învăţate, în legătură cu: îmbunătăţirea deciziilor privind sănătatea, prosperitatea şi fericirea; utilizarea considerabilă a profilării psihologice în marketing și publicitate (pentru a clasifica oamenii în funcție de atitudini, preferințe și alți factori psihologici); responsabilitățile etice ale firmelor care sunt capabile să manipuleze comportamentul uman pe scară întinsă si rolul testului regretului; necesitatea acordării atenției cuvenite în raport cu trei tipuri de abordări manipulative (mesaje în alb și negru; joaca cu emoțiile noastre; influențe subconștiente – cunoscut fiind că, în general, mintea subconștientă acţioneaza prin asociere) în contextul supraîncărcarii consumatorilor cu informații şi a stărilor lor de nelinişte; utilitatea realizării distincţiei dintre influenţă şi manipulare (marketingul fiind un arhitect cultural, nefiind deci manipulare); oamenilor le pasă de justeţe, de a li se furniza mai mult din ceea ce le sporește bunăstarea – inclusiv legea concurenţei ar trebui să fie recalibrată pentru a satisface bunăstarea dezvăluită consumatorilor, găsindu-se astfel o destul de bună aliniere a bunăstării reale a consumatorilor cu democrația economică a piețelor (nu întamplător am arătat şi recent (martie 2019: http://holisticmarketingmanagement.ro/concurenta-protectia-consumatorului-arc-peste-timp/) că timpul a confirmat corectitudinea abordării noastre de la începutul anilor nouăzeci cu privire la interacţiunea dintre politica în domeniul concurenţei şi cea în domeniul protecţiei consumatorilor, dovadă fiind faptul că şi la nivelul U.E. se organizează în ultimul timp conferinţa “Ziua Europeană a Concurenţei şi Consumatorului”.

De altfel, se cuvine a menţiona în acest context şi punctul de reper pe care îl reprezintă “Ziua Europeană a Concurenţei” din anul 2003 (Atena), considerată (oficial) a fi fost: “… foarte interesantă și plină de viață. A fost de înaltă calitate și foarte bine organizată și, cu siguranță, a stabilit un standard în raport cu care vor trebui măsurate mai târziu asemenea evenimente” (http://ec.europa.eu/competition/publications/cpn/2003_1_39.pdf ). Este sugestiv şi ce a reflectat site-ul Consiliului Concurenţei în acest context:

La fel de sugestive sunt şi două articole (printre multe altele) publicate în primăvara anului 2000, şi din care redăm doar prima pagină de la fiecare, plus o schemă (de la cel de-al doilea articol) reflectând necesitatea acţiunii adecvate pentru crearea cadrului concurenţial pe piaţa noastră şi promovarea consumatorului român:

Revenind la acel prim articol menţionat mai sus (din primul număr pe acest an al Revistei Comitetului Român al Distribuţiei), se cuvine a mai arăta şi alte aspecte la care am mai făcut trimitere, respectiv la faptul că: în finalul unei cărţi în limba engleză (carte prezentată în anul 2010 şi la Bruxelles în revistele “Distribution d’Aujourd’hui” şi “Distributie vandaag”), am amintit că pe pagina de web a Comitetului Român al Distribuţiei am exprimat speranţa că (în pofida crizei economico-financiare şi sociale, de origine morală) educaţia şi cultura pot elimina răul, educaţia însemnând în primul rând respect, respect pentru oameni, pentru comunitate… pentru trecutul, prezentul şi viitorul comunităţii (era, de altfel, ceea ce exprimasem la începutul primăverii anului 2009, la un Târg internaţional de carte şi muzică, având onoarea de a ne afla între legende vii, iar înregistrările video stau mărturie în acest sens); cercetări recente evidenţiază atât părțile centrale ale unei vieți fericite (locuri de muncă bune, sporirea gradului de implicare a angajaților, creșterea satisfacției profesionale și reducerea cifrei de afaceri costisitoare a locurilor de muncă), problema crucială pentru comunități pe care o reprezintă structura conectivităţii sociale, cât şi (foarte recent) legătura dintre declinul în fericirea generală, pe de o parte și creșterea cantității de timp petrecut online de către adolescenţi (în condiţiile în care – pe cea mai concurenţială piaţă – somnul şi interacşiunea socială interpersonală scad), precum şi efectul dublu pe care îl pot avea activităţile de media digitală (indirect asupra fericirii şi direct asupra bunăstării), după cum (tot foarte recent) au fost subliniate atât creșterea nivelurilor de stres asociate cu creșterea inegalității socio-economice, cât si rolul adesea hotărâtor al contagiunii sociale (imitația de la egal la egal și presiunea de la egal la egal) pentru a conduce un individ spre dependență. Iar concluzia celei de a doua ediţii a unui prestigios foarte recent raport (“Global Happiness and Well-being Policy Report”) în legatură cu provocările crescânde (presupunând o reacție publică care se bazează pe bunăstare, nu pe profituri corporative) abordate în cadrul respectiv ne-au amintit de ceea ce am evidenţiat, printre altele, cu zece ani în urmă (TP, Criza de încredere și ieșirea din realismul naiv prin gândire integrativă – http://www.rebe.rau.ro/RePEc/rau/journl/SU09/REBE-SU09-A4.pdf ) cu privire la schimbarea naturii concurenței (tot mai puțin pe piața liberă și tot mai mult în interiorul rețelelor închise, autoritare, controlate corporativ), aşa cum reliefau dezbaterile din perioada critică începând cu anul 2007. Iată de ce am şi încheiat articolul respectiv făcând din nou trimitere la vorbele ilustrului nostru Constantin Brâncuşi. 

Cel de-al doilea articol din primul număr pe acest an al Revistei Comitetului Român al Distribuţiei (http://www.distribution-magazine.eu/magazine/ ) a fost intitulat de către autor, Victor Greu, după cum urmează: “Tehnologia informației și comunicațiilor conduce inteligența artificială pentru a stimula cunoștințele rafinate pentru dezvoltarea durabilă mondială – Partea a 2-a”. De acest articol profund calitativ a fost influenţat cel de-al doilea mesaj de pe copertă (“Influența înțelepciunii asupra relației complexe dintre inteligenţa artificială și inteligenţa umană în cadrul expertizei/educației și responsabilității umane”). Nu vom intra în detaliile acestui articol, rezervând distinsului autor plăcerea de a-l comenta. Vom face însă doar două precizări:

  • În urmă cu şase ani am postat un mesaj în care am semnalat “O semnificativă abordare românească a comunicațiilor digitale și a tehnologiei fără fir” (de către Victor Greu), subliniind. printre altele, pasiunea exemplară pentru cercetare care a dat rezultate comparabile pe plan internaţional cu decenii înainte:

  • Un alt amănunt interesant este şi acela că licean fiind Victor Greu scria poezii în revista Liceului nr. 2 Călăraşi, astăzi Liceul Mihai Eminescu, unele dintre acestea apărând în placheta “Mugurii Bărăganului” alături de … Mircea Dinescu. Victor Greu se gândea, uneori cu frustrare, că Eminescu a scris cam tot ce se putea scrie la nivel de excelenţă despre om şi Univers…